HOMO SAPIENS. ADICA OMUL INTELIGENT. OARE?


2 minute de Finante Personale

Unul din profesorii fetelor mele de care îmi place este cel de istorie. Acest tip are un stil de predare diferit, inspirat – probabil – din metodologia liceelor din vest: merge pe captarea interesului elevilor (la profil de mate – info!!) inclusiv prin discuția liberă pe marginea unor cărți pe care le recomandă.

Ultima dintre ele este o carte apărută la editura Polirom: “SAPIENS – Scurtă Istorie A Omenirii” cu un fel de supratitlu: “Bestseller New York Times”. Autor Yuval Noah Harari. Acest profesor a recomandat-o elevilor ca fiind singura carte (?!) care n-ar trebui să lipsească din bibliotecă dacă vrei să înțelegi istoria…

De obicei am rețineri față de exprimări atât de categorice, dar, cu certitudine cartea este foarte interesantă chiar și pentru un nespecialist (mă auto includ).

Mie însă mi-a atras atenția în mod deosebit perspectiva istorică a autorului față de … finanțele personale

Yuval Noah Harari face, mai întâi o afirmație care nu are nevoie de nicio demonstrație. Din perspectivă istorică majoritatea oamenilor au trăit în lipsuri. La scara istorică am fost deci OBLIGAȚI să fim cumpătați cu resursele / banii noștri. Doar extrem de recent capitalismul a adus cu el consumerismul care, ca etică, vede consumul a cât mai multor produse și servicii, chiar a celor care nu sunt neapărat nevoi, ca singurul lucru bun, pe care îl promovează susținut. Consumerismul…

“…îi încurajează pe oameni să-și facă lor înșiși (sic!) cadouri, să se răsfețe și chiar să se omoare cu încetul prin supraconsum. Moderația ar fi o treabă care trebuie vindecată!”

Yuval Noah Harari

Autorul vede un efort major al consumerismului de impunere, prin mesaje de genul “Just do it!” (slogan Nike nota mea) ca noua etică și contemporană nouă, că meriți să te răsfeți, iar cumpătarea este o automortificare. Viziunea lui este extrem de categorică apreciind că, la scara istoriei, cei mai mulți oameni ar respinge o astfel de etică drept fiind egoistă, decadentă sau imorală.

Mai mult, producătorii ar crea deliberat bunuri cu viață scurtă și ar inventa produse care nu sunt neapărat necesare ca variante ale unor produse de bază.

Personal eu văd aici cel puțin o exagerare. Sincer, îmi place că pot și că am de unde alege. Nu cred că poate fi învinuită existența pieței! Sau dimensiunea ei! Ci faptul că noi, la nivel personal, nu suntem în stare să facem alegerea corectă măcar până la nivelul a ceea ce este necesar și suficient. Eu văd problema nu la nivel macro, ci la nivelul nostru personal. În lipsa noastră de discernământ în alegerile pe care le facem, în faptul că nu facem evaluări preț / necesitate.

În fine, nuanțe. Probabil!

Yuval Noah Harari mai apasă și pe ideea că înflorirea eticii consumeriste în domeniul alimentar a dus la obezitate pe scară largă. Rezultatul? În SUA se cheltuiește pe diete mai mult decât suma necesară pentru hrana tuturor oamenilor înfometați din restul lumii. Dar aici ar trebui să fi adăugat (cred eu) și costul medicamentelor, inclusiv din bolile asociate, cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare. De abia atunci am vedea nota de plată în integralitatea ei…

Cel mai interesant  aspect din capitol mi s-a părut translatarea viziunii autorului la timpul prezent:

“ Etica capitalistă (sic!) și cea consumeristă sunt cele două fețe ale aceleiași monede, o sinteză a două porunci. Porunca supremă pentru cei bogați este “Investește!”. Porunca supremă pentru noi ceilalți este “Cumpără!””

Yuval Noah Harari

Acum să nu credeți ca “Sapiens” este o carte despre finanțe personale. Nicidecum. Cele peste 375 de pagini sunt despre o viziune asupra istoriei suficient de interesantă încât să fie recomandată de fostul președinte american Barrack Obama, de Washington Post, de profesori de liceu și (mai contează să spun?) de un autor de finanțe personale…

Tiberius Margarit SdB


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *