DOBANDA COMPUSA, CRESTERE COMPUSA SAU DESPRE MASINARIILE DE FACUT BANI -III-


3 minute de Finante Personale

Prima parte a acestui subiect aici

A doua parte aici

Creșterea compusă nu lucrează – din păcate – în toate cazurile în folosul nostru. Ea apare și cu randament negativ pentru noi (dacă accepți metafora)! Două dintre cele mai cunoscute cazuri sunt inflația și creditele contractate.

Există creștere compusă în orice credit, de orice tip,  pe care îl faci! Dar nu pentru tine, ci pentru cei de partea cealaltă a mesei. Pentru tine este descreștere compusă. Știu că există această mantră a creditelor bune respectiv a creditelor proaste, parcă la Kiyosaki am citit-o prima dată. Dar din lumea practicienilor și a conducătorilor de mari corporații la școala cărora am crescut, lucrurile nu stau deloc astfel. Indiferent că e “bun” sau “ne-bun” oricare credit trebuie rambursat, nu? Rata oricărui credit “bun” nu conține cumva și dobânzi calculate la principal? Dobânzile nu se compun? Oare nu tu trebuie să plătești astfel o sumă care se compune?

Oricare, dar absolut oricare credit pe care îl faci – inclusiv în cardurile de credit – are creștere compusă orientată împotriva ta.

Singura, dar singura modalitate prin care un credit contractat nu te secătuiește de resurse este să îi atașezi o pereche, un alt mecanism de creștere compusă care să lucreze – de data aceasta – pentru tine, și care să genereze fluxul de bani care să plătească ratele primului.

Asta implică și orientarea de bază conform căreia să nu faci niciodată credit de consum dacă nu deții sau exploatezi deja un alt mecanism de creștere compusă funcțional…

 

SITUAȚII ÎN CARE CREȘTEREA COMPUSĂ NU LUCREAZĂ PENTRU TINE

 

Nivel de venituri, momentan, considerat extrem de scăzut. Veniturile merg doar spre asigurarea traiului zilnic. Cea mai categorică poziție pe cazul acesta am întâlnit-o la T Harv Ecker care spunea că, chiar și în situația asta, ar trebui să te împrumuți (eventual în plus, dacă este cazul) la nivelul de 10% din veniturile tale și să le bagi în sisteme de creștere compusă. Evident, aș adăuga eu, cu randamente mai mari decât cele la care te împrumuți…Cu experiența de acum, aș adăuga că nu am văzut încă un caz în care, de la nivelul minim spre mediu pe economie în sus, această situație să fie un impediment absolut în a te folosi de sisteme de creștere compusă. Chiar și fără să te împrumuți…

Nivelul de venituri extrem de mare față de nivelul veniturilor. În astfel de situații cei mai mulți consideră că „riscul” nu mai este necesar. Aici definiția riscului este greșită. Nu acceptăm riscul de a pierde bani (și aici este o mare distincție de făcut) dar acceptăm certitudinea ca inflația să erodeze din acumulări. Practic, aici facem pariuri greșite.

Toleranța la ceea ce se considera a fi risc egală cu zero. Banii la saltea sau în conturi la vedere sau în depozite cu dobândă real negativă nu sunt în siguranță. Ți se ia din bani în fiecare lună, în fiecare an. Ești – soft,  dar ești! – tâlhărit din banii tăi în fiecare lună, în fiecare zi! Nu în numărul lor. Ci în valoarea lor, în puterea lor de cumpărare!

Dacă vrei un scurt rezumat al acestor situații de mai sus, ar fi acela că pentru tine creșterea compusă nu lucrează decât în situația în care, din unul sau altul din motive, nu începi…

 

TIPURI DE CREȘTERE COMPUSA

Haideți să luăm cazul unei familii din Ro care reușește să economisească anual 4650 lei, adică echivalentul a 1.000 de Euro, acum.

Creștere compusă negativă (inflație)

Ei sunt foarte îngrijorați de ceea ce se vehiculează în media și prin familie respectiv anturaj așa că își țin acumulările fie la saltea fie în conturi curente, ca să fie siguri că pot apela oricând la ei, chiar și noaptea dacă vor. Dacă inflația anuală medie este de 2,5% atunci după un an ei vor avea în conturi o sumă de bani cu puterea de cumpărare a 4534 lei actuali, 3702 lei după 10 ani respectiv 2802 lei după 20 ani. Este unul din cazurile de care am vorbit mai sus în care creșterea compusă (aici a inflației) acționează împotriva lor.

Creștere compusă zero

Este cazul în care economisim în instrumente care reușesc să dea un randament exact cât rata inflației. Destul de rar în realitate întrucât este practic imposibil de ghicit acum cât ar fi inflația anul următor. De obicei instrumentele bancare sau titlurile de stat te duc aici, dacă urmărești mereu ca dobânda ta să nu fie real negativă. În cazul familiei de mai sus, atât după un an, cât și după 10 ani, cât și după 20 de ani, ei vor avea aceiași valoare în conturi. Este practic cazul conservării puterii de cumpărare peste ani. Nici nu pierzi, nici nu câștigi nimic. Valoarea contului este valoarea principalului.

Creștere simplă, liniară (fără compunere)

Este cazul în care tot plusul intermediar pe care îl obții îl consumi. Banii tăi suplimentari nu aduc alți bani. Le întâlnești la depozitele bancare la care bifezi căsuța cu „fără capitalizare” adică dobânda nu intră în capitalul care produce dobândă și luna / trimestrul / semestrul / anul următor. Este și cazul obligațiunilor, de exemplu, în care cuponul pe care îl primești trimestrial sau semestrial (după cum este cazul tău) nu îl capitalizezi (deci nu vor produce alți bani) ci îl duci spre consum.

Pe cazul acestei familii, dacă investesc într-un astfel de instrument cu (să zicem) 10% anual, ei vor obține după un an 5115 lei, după 10 ani 8835 lei, iar după 20 ani 13950 lei.

Creștere compusă. Tabel cu sisteme de creștere compusă

Este cazul de dorit la care să îți supui banii tăi. Se întâlnește în mult mai multe cazuri decât crezi (sau decât am crezut eu, înainte de a studia Finanțe Personale).

Fiecare din formele de mai jos (tabloul sistemelor de creștere compusă pe care ți l-am promis) este câte o mașinărie de făcut bani. Fiecare cu particularitățile ei. Unele sunt mai rapide, altele mai lente (randamente mai mari sau mai mici), unele sunt mai volatile, altele mai constante. Unele sunt sigure, altele de-a dreptul speculații. Eu te încurajez să le clasifici și din alte puncte de vedere. Majoritatea mentorilor mei sunt mai degrabă conservatori, merg mai degrabă pe linia medie a randamentelor din investițiile clasice. Dacă ești orientat mai degrabă spre mărimea randamentului (deși este factorul cu pondere cea mai mică din rezultatul unei investiții, așa cum poți citi pe larg, în mai multe capitole în cartea mea) atunci vreau să reții un lucru extrem de important din Finanțe Personale. Există investiții în care nu poți influența în nici un chip valoarea randamentului, și există investiții în care îți creezi propriul randament!

Am identificat și studiat creștere compusă în sens financiar în formele de mai jos. Ele sunt aplicate cu succes de oameni foarte bogați pe care i-am cunoscut personal sau despre care am citit. Despre unele am aflat din medii academice (inclusiv au câștigat premiul Nobel  – economie…!) despre altele la bursele din străinătate pe care le-am câștigat. Cu siguranță una sau mai multe ți se potrivesc!

Acesta este tabelul pe care ți l-am promis!

 

– Tu, familia ta ca afacere (nu este o licență poetică. Este un sistem de creștere compusă cât se poate de real, cu rezultate absolut concrete!)

– În depozite bancare, când randamentul nominal este real pozitiv (este singurul caz în care putem vorbi de “dobândă compusă”)

– În fonduri mutuale de toate tipurile – de obligațiuni, monetare, de acțiuni, diversificate, etc când randamentul nominal este real pozitiv

– În ceea ce eu numesc “Legea ȘI – ȘI a banilor tăi” atunci când o aplici pe veniturile și cheltuielile tale

– În contracararea inflației stilului tău de viață

– În diferențialul dintre veniturile și cheltuielile lunare (casflowul) familiei tale

– În evoluția firmei angajatorului tău

– În evoluția firmei tale, dacă deții una, când nu ești pe pierdere

– În activitatea ta independentă (PFA), dacă desfășori una, când nu ești pe pierdere

– În activitatea ta part-time, dacă desfășori vreuna și o monetizezi

– În hobby-ul tău dacă îl monetizezi

– În acțiuni bursiere la modul general, dacă vizezi creșterea prețului lor dacă știi ce faci

– În acțiuni blue chips, purtătoare de dividende, dacă știi ce faci

– În obligațiuni, valori mobiliare în general dacă știi ce faci

– În imobiliare dacă ai un capital de pornire suficient și știi ce faci

– În instrumente derivate, dacă știi ce faci

– În forex dacă știi ce faci

-În criptomonede dacă știi ce faci

– În peer to peer dacă știi ce faci

– Ca business angel dacă știi ce faci

– În împrumuturi particulare, dacă știi ce faci

Pe măsură ce vei înainta cu deprinderea de cunoștințe în Finante Personale vei vedea că poți împărți fiecare din randamentele mașinăriilor de făcut bani de mai sus în mai multe categorii. Unele sunt independente complet de controlul tău, altele sunt complet sub controlul tău. Unele sunt fixate de la începutul investiției, altele rezultă în urma acțiunii mai multor factori, specifici fiecăruia.  

 

Grafic, pe cazul aceleiași familii care merge pe creștere compusă în oricare din formele de mai sus (sau alta), cu un randament echivalent cu același 10%, evoluția arată astfel:

Creșterea compusă nu este despre o minune a lumii cu randament de 10% în care să riști ca nebunul! Este despre mașinării de făcut bani care pot merge cu orice viteză alegi, în care te simți în siguranță, și care să te ducă din punctul financiar A în punctul financiar B al familiei tale.

Aș vrea să închei această suită de articole despre creșterea compusă cu o concluzie personală, pe care mi-am însușit-o după mulți ani se studiu și practică în finanțe personale.

“Dacă vei limita Finanțele tale Personale exclusiv la oricâte tipuri de investiții bursiere, vei rata peste trei sferturi din posibilitățile tale de creștere financiară personală”

StapaniDeBani

Cineva m-a provocat să îi dau un sfat, dar unul singur, care să o ducă la cele mai bune rezultate financiare posibile. I-am spus că ar suna astfel:

“Studiază ca și cum examenul vieții tale financiare ar depinde de asta, cât mai multe sisteme de creștere compusă și aplică-le cât mai rapid pe cele care îți devin familiare.”

Tiberius Margarit SdB


2 comments

  • Hmm…am citit si unele randuri le-am recitit ca sa percep cat mai clar. Totusi am o dilema care nu imi da pace dupa ce am citit „lista” de „ofertare” a elementelor care genereaza dobanda compusa.
    Toate au factor de risc mai putin acelea care implica schimbari in stilul de viata, dar si acolo exista factori de risc.(chiar daca stiu ce fac)
    Intebarea mea este cum gestionam acest factor de risc care ar putea genera RETICENTA in ACTIUNE. Luand in considerare ca am parasit deja zona de confort care ar fi urmatorul pas in a gestiona aceasta mica „criza” daca imi pot permite sa o numesc in acest fel. Multumesc anticipat pentru raspuns Tibi Margarit.

  • Tiberius Margarit

    Salutare Lucian. Urmatorul pas ar fi sa iti asumi „worst case scenario”, cel mai defavorabil curs al actiunii. Daca este vorba de depozite bancare acela ca Depozitul de Garantare sa nu onoreze platile, daca e vorba de titluri de stat, Ro, ca stat sa intre in incapacitate de plati. Daca e vorba de contracararea stilului de viata sa regreti mai tarziu ca, desi vei avea o pensie mult marita fata de situatia in care nu ai fi inceput, totusi nu ai masina cu full options dorita ci numai cu nivelul 2 de optiuni etc. Odata ce ai stabilit clare obiectivul si modalitatea de a face pasi concreti, toate astea se adauga la setarea ta mentala si iti va fi mult mai usor…!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *