CUM ITI FACI COPILUL MILIONAR IN EURO FĂRĂ CA TU, PARINTELE, SĂ PUI NICIUN BAN


DA, IN ROMANIA!

3 minute de Finante Personale

Un amic spunea acum câteva zile că genul de situații, aspecte, articole care încep cu „dacă” nu îi plac pentru că practic, pentru el condiția / condițiile puse în calculele de finanțe personale sunt practic de nerealizat, deci întreaga construcție este de nerealizat. El dădea ca exemplu lipsa banilor de investiții.

Și pentru că în unul din articolele precedente vă spuneam că începusem să fac niște calcule privind situația financiară la care ar putea accede ORICARE copil din România, am legat cele două situații în articolul de față.

Cei care ați citit cartea „LEGILE BANILOR TĂI” ați văzut că în formula inserată am făcut o (mică) demonstrație matematică potrivit căreia banii tăi din investiții depind de trei parametri:

  1. Mărimea sumei investite,
  2. Randamentul investiției și, respectiv
  3. Perioada de timp în care banii sunt investiți

În discuția respectivă am fost întrerupt de la primul element: banii de investit. De unde să investești bani pentru a asigura un start bun copilului tău în viață?

Sunt sigur că există multe familii în Romania în care investițiile pentru copii reprezintă un vis îndepărtat. După cum există și familii în care, deși există posibilitățile financiare pentru viitorul copiilor, preocuparea este zero, întrucât direcția este exclusiv spre consum.

Cum probabil cititorii mai vechi v-ați obișnuit deja, aici la StapaniDeBani.ro am dus problema la extrem și în acest caz: dar dacă noi, părinții nu am investi niciun leu din veniturile noastre pentru copiii noștri? Pornim de la ideea că efectiv chiar nu avem posibilitatea să alocăm nici un leu pentru viitorul copiilor noștri.

În schimb să ne propunem ca, la fel de categoric, nici măcar un singur leu din cei pe care îi primim pe numele lor să nu îi consumăm ci să îi punem în investiții pentru ei. Și am putea adăuga , ca una din cele trei variante de mai jos, măcar o parte din banii care i-am da pe meditații (rămân la părerea că nu toate meditațiile le sunt necesare copiilor) să o direcționăm către investițiile lor. Până la urmă și unii și alții sunt bani de investiții.

Haideți să vedem pentru început cât ar putea însemna acești bani, în cazul unei familii din București. Probabil că în alte orașe și localități cifrele diferă în plus sau în minus.

  • La naștere stimulent pentru fiecare nou născut = 2500 lei (nu știu dacă părinții se „stimulează” de la acești bani, dar haideți să acceptăm de dragul ipotezei denumirea pe care a dat-o Primăria Capitalei!)
  • Pentru primii doi ani de creștere a copilului câte 200 lei / lună
  • Indemnizație de creștere a copilului până la 18 ani = 84 lei / lună
  • Burse acordate de primăriile de sector, în principiu funcție de media semestrului precedent și a notei la purtare. Sunt sectoare în București unde de la media 8,50 în sus elevul primește bursă. Cu cât media mai mare, cu atât bursa mai mare, dar eu am luat în calcul o medie rezonabilă – din câte am înțeles – de 200 lei pe lună. Dacă sunteți din sectorul 4 nu veți primi bursă pentru copilul vostru decât dacă ați manufacturat un geniu de media 10, sau faceți parte din familii foarte modeste ca venituri. Aveți asigurate în schimb cele mai mari taxe pentru gunoi din România, atât ca persoane fizice și mai ales ca firme. Dacă sunteți și firmă / PFA, și persoană fizică plătiți gunoiul de două ori, deși aveți un singur tomberon!  Totuși, aveți și un primar care se „ține de cuvânt”: a demolat bordurile predecesorului (un cost) și le-a înlocuit cu altele de aproape jumătate de metru înălțime (alt cost + multiplicarea costului materialelor!). Astfel de lucruri vor cetățenii din sectorul 4, nu burse? (da, fi-mea mea cu media de absolvire 9,94 în sectorul 4 nu a luat bursă!). În fine, noi aplicăm în familie exact genul de bursă familială pe care l-au practicat părinții mei cu băieții lor: dacă au medie de bursă dar nu o primesc din cauză de plafon sau politică de primărie, atunci primesc acei bani din banii familiei.
  • Și în fine, în una din variante, să presupunem că în loc să plătiți atât de mult pe meditații, măcar echivalentul a două ședințe pe săptămână a 70 lei / ședință x 4 săptămâni x 9 luni pe an îi direcționați către fundamentarea viitorului lor financiar.
  • Și, întrucât suntem oameni diferiți, haideți să nu punem toate aceste posibilități într-o singură variantă, ci să considerăm mai multe ipoteze:
  1. Varianta I: Părinții investesc tot ceea ce vine de la Guvern și Primăria Generală. Asta înseamnă că plătesc în continuare meditații și nu iau burse. Vom avea în consecință:

Anul 1 – 5904 lei / an

Anul 2 – 3408 lei / an

Anii 3 – 18  – 1008 lei / an

Anii 18 – 74 ani nimeni nu mai investește nimic, nici părinții dar nici copiii!

  1. b) Varianta II: La fel  ca mai sus, în plus părinții decid să folosească altfel o parte din banii de meditații (5040 lei / an, sau 420 lei / lună). Avem de investit:

Anul 1 – 5904 lei / an

Anul 2 – 3408 lei / an

Anii 3 – 12  – 1008 lei / an

Anii 12-18 – 6048 lei / an

Anii 18 – 74 ani nimeni nu mai investește nimic, nici părinții dar nici      copiii!

  1. c) Varianta III: La fel ca mai sus, plus că presupunem că primiți de la primăria locală burse școlare (200 lei x 9 luni) = 1800 lei / an sau 150 lei / lună.

Anul 1 – 5904 lei / an

Anul 2 – 3408 lei / an

Anii 3 – 10  – 1008 lei / an

Anii 11-12 – 2808 lei / an

Anii 13-18 – 7848 lei / an

Anii 18 – 74 ani nimeni nu mai investește nimic, nici părinții dar nici copiii!

În fiecare din aceste variante presupunem că investiți / economisiți / gestionați acești bani cu un randament mediu de 9% pe an. Dacă sunteți la început de drum în Finanțe Personale este posibil ca această valoare să vi se pară mare. Nu este! Pur și simplu va trebui să vă instruiți ca părinți responsabili, în Finanțe Personale astfel încât să vă însușiți cunoștințele suficiente pentru ca o astfel de valoare să devină perfect realizabilă, și să le-o predați mai departe copiilor voștri.

Asta da moștenire!

Sunteți curioși să vedeți ce rezultă din aceste ipoteze? Haideți, cum – de asemenea – v-am obișnuit, să ronțăim aceste date!

Varianta I: Dacă părinții investesc tot ceea ce vine de la Guvern și Primăria Generală doar până la 18 ani la rata medie de rentabilitate (de exemplu) a pieței de valori, (apoi nici părinții nici tânărul adult nu mai investesc nimic, astfel încât să putem calcula doar ceea ce ne interesează: aportul altor bani, nu din bugetul familiei) atunci la 58 ani va avea în cont peste 500.000 Euro. Presupunând că se căsătorește cu cineva ai căror părinți gândesc și acționează la fel în domeniul Finanțelor Personale, gospodăria lor ca afacere este milionară în Euro!  

Aport Primăria Generala + Indemnizație creștere copil (Guvern)

58 ani

Euro

Varianta II: Ca mai sus + o parte din banii de meditații. La 53 de ani, prin decizia părinților de evitare a direcționării acestor bani spre consum, vor fi în cont puțin sub 500.000 Euro, iar la 62 ani va fi, singur, milionar în Euro.

53 ani

Euro

62 ani

Euro

Varianta III: Ca mai sus + primește și bursă. La 51 ani va fi strâns puțin sub 500.000 Euro, iar cu 5 ani înainte de pensie (60 ani) va avea mai mult de 1.000.000 Euro.

51 ani

Euro

60 ani

Euro

CONCLUZII

-Nu este neapărat nevoie să „dăm” bani pentru un proiect financiar anume. Uneori este suficient să nu cheltuim tot ceea ce ni se dă.

-Dacă după 18 ani, sau după ce tânărul adult intră pe propriile venituri, nu înțelege să continue planul părinților, se cheamă că nu ai fost un bun părinte! Dar oricum, cel puțin în cazul meu, gândesc că măcar o parte din ce a depins de mine am făcut.

– Nu este deloc un plan optimist. Cifrele sunt din realitatea românească iar randamentul este unul obtenabil. Dacă  cifrele vă contrariază este din cauza materializării efectului unei caracteristici a creșterii compuse puțin înțelese și aplicate în practică: cu cât începi mai devreme (în toate variantele de mai sus calculele pornesc de la naștere) cu exponențial mai mult (te rog acceptă exprimarea) sumele sunt mai mari.

– De abia dacă tânărul adult continua planul cu propriile contribuții se cheamă că ești un părinte a cărui educație a dat roade…

Tiberius Margarit SdB


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *